„Idilicul și grotescul, ironia disperată și burlescul, cruzimea și delicatețea, limbajulcolocvial, cel parabiblic și cel intelectual-filosofic, imaginarul debordant și notațiaimediatului generează un univers pulsatoriu, a cărui pneuma e dorința de a fi fericit. Radu Vancu se distanțează atât de poezia mizerabilistă;
a desperados-ilor de cafenea, cât și de cea zisă neo-expresionistă, a ruralilor rătăciți prin crâșmele marilor orașe. Mai exact spus: se detașează din plutonul douămiist, impunându-se ca unul dintre cei mai importanți poeți români de azi."
Alexandru Mușina
„Idilicul și grotescul, ironia disperată și burlescul, cruzimea și delicatețea, limbajulcolocvial, cel parabiblic și cel intelectual-filosofic, imaginarul debordant și notațiaimediatului generează un univers pulsatoriu, a cărui pneuma e dorința de a fi fericit. Radu Vancu se distanțează atât de poezia mizerabilistă;
a desperados-ilor de cafenea, cât și de cea zisă neo-expresionistă, a ruralilor rătăciți prin crâșmele marilor orașe. Mai exact spus: se detașează din plutonul douămiist, impunându-se ca unul dintre cei mai importanți poeți români de azi."
Alexandru Mușina